Sunt foarte stresat(a) la locul de munca, ar trebuie ca angajatorul meu sa ia anumite masuri?

Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control3. Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.

Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Directiva cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care afirmă cu claritate obligaţia angajatorilor de a asigura securitatea şi sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislaţia proprie iar unele dintre acestea au elaborat, în completare, ghiduri de prevenire a stresului în muncă. În conformitate cu abordările din Directiva cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul în muncă, angajatorii trebuie:

• Să prevină riscurile de stres în muncă;
• Să evalueze riscurile de stres în muncă, prin identificarea acelor solicitării şi presiuni ale activităţii care ar putea să genereze niveluri crescute şi de durată ale stresului şi prin stabilirea angajaţilor care pot fi afectaţi.
• Să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
•  

Evaluarea riscurilor şi prevenirea stresului în muncă
Stresul în muncă poate fi evitat şi acţiunile de reducere a acestuia pot fi foarte rentabile. Evaluarea riscurilor de stres în muncă implică aceleaşi principii şi procese de bază ca şi evaluarea celorlalte riscuri de la locul de muncă. Includerea angajaţilor şi a reprezentanţilor lor în procesul de evaluare este indispensabilă reuşitei acestuia; ei trebuie consultaţi pentru identificarea cauzelor stresului, a grupelor care sunt victimele acestuia, precum şi a soluţiilor care trebuie adoptate pentru a ajuta.

Etapele procesului de evaluare a riscurilor pot fi sintetizate astfel:

• identificarea riscurilor;
• stabilirea persoanelor care pot fi afectate de stres şi în ce mod;
• evaluarea riscului prin:

- identificarea măsurilor care au fost deja adoptate;
- verificarea dacă măsurile adoptate sunt suficiente, şi dacă nu sunt suficiente,
- stabilirea unor măsuri suplimentare care ar putea fi adoptate;

• înregistrarea rezultatelor; şi reexaminarea acestei evaluări la intervale adecvate şi verificarea impactului măsurilor adoptate.

In cele ce urmează, sunt formulate mai multe elemente de ghidare pentru fiecare dintre etapele evaluării riscurilor şi sugestii pentru eventualele acţiuni care pot fi întreprinse.

Tehnici de combatere a stresului
- modificarea sensului atentiei: fie deturnand-o de la sursa stresului, adica strategii de evitare, fie dirijand-o catre aceasta, adica strategii de vigilenta

• Strategii de evitare - indreptarea angajatului catre activitati de substituire comportamentala care ar putea elimina tensiunea emotionala: activitati sportive, jocuri, relaxare, loasir etc.
  Atentie! A nu se ajunge la strategiile de fuga - alcool, fumat etc.
• Strategii de vigilenta - directionarea atentiei catre sursa stresanta, pentru a controla si preveni efectele stresului
  Atentie! Poate provoca si o intensificare a stresului atunci cand informatiile suplimentare indica o mai mare gravitate a situatiei decat cea apreciata initial si/sau imposibilitatea de a o controla
• o alta strategie este modificarea semnificatiei subiective a evenimentului - exagerarea aspectelor si implicatiilor pozitive ale situatiei, evidentierea aspectelor umoristice - haz de necaz -, subevaluarea elementelor negative, reevaluarea pozitiva
  Atentie! Da rezultate benefice doar pe termen scurt si cand nu exista o rezolvare momentana
• o alta strategie presupune modificarea directa a relatiei individ-eveniment si se realizeaza prin punerea in functiune a unor eforturi comportamentale active de infruntare a situatiei, in scopul rezolvarii acesteia prin confruntare si planuri de actiune.
• pentru eliminarea stresului fara implicatii financiare prea mari exista asa-numitele „obiecte_de_birou_pentru_eliminarea_stresului", ca de ex.: minigolf, zaruri de cauciuc, darts de birou, sahul de birou etc.
• acordarea concediului atunci cand angajatii au nevoie este extrem de importanta in combaterea stresului. Persoanele care sunt prea prinse in munca si nu-si iau concediu se imbolnavesc mai des si lipsesc mai mult de la serviciu. Asigurarea in privinta capacitatilor si resurselor angajatilor raportate la munca ce o desfasoara.
• designul posturilor trebuie sa promoveze intelegerea, stimularea si oportunitatile angajatilor de a-si folosi indemanarile.
• definirea clara a rolurilor si responsabilitatilor.
• acordarea posibilitatii angajatilor de a participa la deciziile si actiunile ce le afecteaza locul de munca.
• imbunatatirea comunicarii - reducerea incertitudinilor in legatura cu dezvoltarea carierei si planurilor viitoare ale angajatilor.
• promovarea oportunitatilor pentru interactiuni sociale intre angajati.
• stabilirea unui orar compatibil cu cererile si responsabilitatile angajatilor in afara orelor de munca.

1) Managementul stresului
Programele de management ale stresului invata angajatii despre natura si cauzele stresului - de exemplu: organizarea timpului sau exercitii de relaxare. O parte din organizatii promoveaza consultatii individuale pentru angajati in ceea ce priveste atat problemele legate de locul de munca, cat si problemele familiale. Aceste programe de management al stresului pot reduce rapid simptomele stresului ca anxietatea si tulburari ale somnului; de asemenea, au si avantajul de a fi putin costisitoare si usor de implementat. Programele de management al stresului au, in mare, doua dezavantaje majore:

• Rezultatele (reducerea simptomelor stresului) au viata scurta.
• Este ignorata adesea cea mai importanta cauza a stresului, deoarece concentrarea se realizeaza asupra angajatului, nu si asupra mediului.
  
  

2) Schimbarea organizationala
In contrast cu managementul stresului si programele de asistenta a angajatilor, unele organizatii incearca reducerea stresului prin folosirea unui consultant specializat, care are ca sarcina recomandarea unor cai de imbunatatire a conditiilor de munca. Aceasta abordare este cea mai directa cale de a reduce stresul la serviciu. Ea presupune identificarea celor mai stresante aspecte ale muncii (de exemplu: munca excesiva, conflictele) si designul strategiilor de reducere sau eliminare a factorilor de stres identificati. Avantajul acestei abordari este faptul ca trateaza direct principala cauza a stresului la locul de munca. Totusi, uneori, managerii nu agreeaza aceasta abordare deoarece ea implica schimbari in rutina muncii sau orarul de productie ori schimbari in structura organizationala.
Ca regula generala, actiunile de reducere a stresului la locul de munca ar trebui sa acorde interes major schimbarii organizationale pentru a imbunatati conditiile de munca. Dar chiar si cele mai constiincioase eforturi de imbunatatire a conditiilor de munca sunt incapabile sa elimine stresul complet, pentru toti angajatii. Din acest motiv, o combinatie intre schimbarea organizationala si managementul stresului este adesea cea mai utila abordare pentru a preveni stresul la locul de munca.

3) Umorul - un mijloc ingenios de a combate stresul
O metoda excelenta de a elimina stresul ocupational, des intălnita in organizatiile din Occident, se bazeaza pe umor, rezultatul acestuia, rasul, fiind considerat o arma foarte eficace in combaterea si eliminarea stresului.
Numeroase studii arata ca umorul la locul de munca sporeste performantele profesionale ale angajatilor. Ele arata ca angajatii care in fata unei situatii stresante au puterea sa rada nu sunt numai mult mai sanatosi decat ceilalti, ci si cu mult mai productivi pe termen lung. Orice manager este constient ca satisfactia angajatilor este un factor esential pentru randamentul acestora la locul de munca. Este curios insa faptul ca foarte putini acorda importanta cuvenita umorului ca modalitate de imbunatatire a atmosferei din intreprindere.
Rasul este foarte sanatos atat pentru indivizi, cat si pentru afaceri. De aceea tot mai multe firme occidentale au adoptat umorul ca tehnica de a mari performantele angajatilor. Companii precum General Electric, AT&T, Kodak, IBM au apelat la ajutorul specialistilor pentru a destinde atmosfera la locul de munca, ceea ce a sporit gradul de fidelitate al angajatilor si le-a marit simtitor performantele.
Se spune ca rasul este un foarte bun medicament, si specialistii o confirma. Cum o afacere de succes se bazeaza in primul rand pe oameni, orice manager isi doreste angajati sanatosi si satisfacuti, eliberati de stres si care dau randament maxim la locul de munca. De aceea umorul a devenit, in tarile occidentale, o politica de personal foarte apreciata si care aduce numeroase beneficii